luni, 28 februarie 2011

Because you loved me - Celine Dion


Pentru toate datile in care tu ai stat langa mine
Pentru tot adevarul pe care m-ai facut sa il vad
Pentru toata bucuria pe care ai adus-o in viata mea
Pentru tot ce era gresit si tu ai indreptat
Pentru fiecare vis pe care l-ai facut sa devina realitate
Pentru toata dragostea pe care am gasit-o in tine
Iti voi fi recunoscatoare pentru totdeauna iubite
Tu ai fost cel care m-a sustinut
Care nu m-a lasat niciodata sa cad.

Tu erai cel care ma vedea dincolo de toate astea
Tu erai puterea mea cand eu eram slaba
Tu erai vocea mea cand eu nu puteam vorbi
Tu erai ochii mei cand eu nu puteam vedea
Tu ai vazut ceea ce era mai bun in mine
Ridicandu-ma cand eu nu puteam ajunge
Mi-ai dat credinta pentru ca tu credeai
Sunt tot ceea ce sunt
Pentru ca m-ai iubit

Mi-ai dat aripi si m-ai facut sa zbor
Mi-ai atins mana si am putut atinge cerul ,
Mi-am pierdut credinta si tu mi-ai dat-o inapoi
Mi-ai spus ca nici o stea nu este imposibil de atins
Ai stat langa mine si eu am stat falnica
Am avut dragostea ta, am avut-o toata


Sunt recunoscatoare pentru fiecare zi pe care mi-ai dat-o
Poate ca nu stiu prea multe
Dar stiu atat ca asta este adevarat
Am fost binecuvantata pentru ca am fost iubita de tine

Tu erai puterea mea cand eu eram slaba
Tu erai vocea mea cand eu nu puteam vorbi
Tu erai ochii mei cand eu nu puteam vedea
Ai vazut tot ceea ce era mai bun in mine
Ridicandu-ma atunci cand nu puteam ajunge
Mi-ai dat credinta pentru ca ai crezut in mine
Sunt tot ceea ce sunt
Pentru ca m-ai iubit

Erai in fiecare zi acolo pentru mine
Vantul tandru ce ma purta
O lumina in intuneric stralucind iubirea ta in viata mea
Mi-ai fost inspiratie
Printre minciuni tu erai adevarul
Lumea mea este un loc mai bun datorita tie
Tu erai puterea mea cand eu eram slaba
Tu erai vocea mea cand eu nu puteam vorbi
Tu erai ochii mei cand eu nu puteam vedea
Ai vazut tot ceea ce era mai bun in mine
Ridicandu-ma atunci cand nu puteam ajunge
Mi-ai dat credinta pentru ca ai crezut in mine
Sunt tot ceea ce sunt
Pentru ca m-ai iubït.

Versuri in care ma regasesc, si ne-am fi regasit daca tu erai aici, versuri care redau perfect "chimia" dintre noi (impropriu spus, dar...). Imi e atat de dor de tine... Stii, cel mai tare ma doare lipsa ta, doare faptul ca nu imi pot suna cel mai bun prieten si singurul de altfel, ca nu il pot vedea ca inainte, in fiecare dimineata. Ma doare singuratatea, si totodata anonimatul in care parca ma afund pe zi ce trece. Cand tu erai aici, mereu ma ajutai in momentele astea, ma ajutai sa ies in fata, imi dadeai incredere. Vreau sa te aud din nou vorbindu-mi, incuranjandu-ma sa ma ridic. Nu imi vine sa cred ca tocmai noua ni s-a intamplat asta. Uite, e din nou martie,iar eu nu o sa mai primesc niciodata flori de la tine ca inainte, nu o sa mai radem niciodata impreuna. Unde a fugit fericirea noastra? Fericirea mea? De ce toata lumea se comporta ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat? De ce trebuie sa zambesc cand cel mai mult imi doresc sa plang? Vreau sa plang pentru tot ceea ce a fost si nu va mai fi niciodata. Tu nu mai esti, si ma doare sa descopar asta in fiecare zi. Unde sa ma indrept cand nu mai am coordonate?

sâmbătă, 26 februarie 2011


Sleep is the best meditation.
Dalai Lama

joi, 24 februarie 2011

After eight,


"Mi-as dori ca situatia sa fie alta, insa stiu ca dorinta mea nu devine obligatoriu realitate doar pentru ca vreau eu asta."

"Pot sa accept ca in viata mi se pot intampla si lucruri pe care nu le doresc, desi este neplacut si am facut tot posibilul ca sa le evit."

"Este extrem de neplacut ca mi s-a intamplat asa ceva, insa nu este cel mai rau lucru care mi s-ar fi putut intampla."

"Cred ca pot face fata si la situatii mai rele decat cea in care ma gasesc acum."

"Este extrem de neplacut, insa nu catastrofal daca in aceasta situatie nu voi putea detine controlul asa cum mi-as dori."

"Este rau, dar nu dezastruos sa traiesti astfel de emotii."

"Este neplacut, dar nu catastrofal sa ai astfel de ganduri."

Azi,


Am cautat toata ziua un subiect despre care sa scriu, si nu am gasit nimic. Mi-am petrecut mai bine de jumatate de ceas cautand in caietul de citate ceva care sa ma reprezinte, sa ma regasesc, ceva care sa imi descrie starea de azi. Nimic. Nici nu stiu cum sa descriu starea pe care o am acum. Sunt prinsa intre ceea ce e corect pentru mine si ceea ce e bine pentru altii. Compromis, e cuvantul cel mai potrivit. Imi jurasem ca nu o sa mai fac compromisuri, si totusi parca fac din ce in ce mai des asta.
Pe de alta parte incerc sa mai salvez ce se mai poate salva din urma naufragiului. Incerc sa redevin acea "dilimandroasa" din trecut, dar ironia este ca lipseste personajul principal. Dar cui ii pasa? Autorul nu se poate opri din scris nici daca unele personaje raman in primele pagini ale cartii, oricum cititorul o sa uite de ele cand ajunge la jumatatea cartii. Dar celelalte personaje din carte vor uita vreodata?
De ce trebuie sa uit cand eu nu vreau asta? E greu sa uiti. Defapt, am ajuns sa ma mint singura. Si, spre surprinderea mea o fac destul de frumos. Cred ca razi de acolo de "nebunia" mea. Incerc sa imi amintesc ceea ce spuneai tu despre "nebunia noastra", cred ca suna ceva de genu "daca nu am fi nebuni, ne-ar innebuni cei din jurul nostru". Si inca imi e dor sa aud asta. Stiu ca se presupunea ca am pansat ranile, dar totul e prea recent. Nu vreau sa ma ascund, sa spun ca totul e bine cand de fapt nu e. Vreau sa rad ca atunci si vreau sa plang ca acum, si atat!
Maine o sa imi pansez ranile din nou. O sa fiu bine mai devreme sau mai tarziu, dar o sa fiu.

"te iubesc pana la doamne-doamne si inapoi", la tine a ajuns?

marți, 22 februarie 2011

Diavolul si domnisoara Prym

"Groaza de a ramane singur, groaza de intunericul care le umplea imaginatia cu diavoli, groaza de a face ceva neprevazut in codul bunelor maniere, groaza de judecata lui Dumnezeu, groaza de comentariile oamenilor, groaza de justitia care pedepsea orice greseala, groaza de a risca si de a pierde, groaza de a castiga si de a trebui sa convietuiesti cu invidia, groaza de a iubi si a fi respins, [...] groaza de a imbatrani, de a muri. [...]"

joi, 17 februarie 2011

Eu,


"Am inceput sa imi imaginez cum mi-ar placea sa traiesc. Mi-ar placea sa fiu vesela, curioasa, fericita. Traind intens fiecare clipa band cu sete din apa vietii. Dand iar crezare viselor. Capabila sa lupt pentru ceea ce vreau sa fiu. Iubindu-l pe barbatul care ma iubea. Da, asa era femeia care mi-ar fi placut sa fiu si care imi aparea dintr-o data si se transforma in mine."

Ranile sunt pansate. Astept sa se vindece.

sâmbătă, 12 februarie 2011

Abis...


Un abis in care ma afund pe zice trece tot mai mult. Si asta impotriva vointei mele. Fericirea e efemera, totul e efemer, chiar si noi. Trist, e trist si totusi vreau sa zambesc din nou, nu doar cu trupul. Vreau sa imi zambeasca sufletul, din nou!

Azi


Sa fie clar, EU nu uit!

joi, 10 februarie 2011

Sunt tot eu...


Sunt tot eu, cea care inca se lupta cu trecutul,
Sunt tot eu, cea care inca isi trateaza ranile,
Sunt tot eu, cea care zambeste chiar daca sufletul ii plange,
Sunt tot eu, cea naiva si totusi matura,
Sunt tot eu, cea visatoare,
Sunt tot eu, cea care te iubeste pana la ingerasi si inapoi, aici, pe pamant.

Poate ceea ce asteptam a aparut deja, poate o raza de lumina patrunde in intunericul din inauntrul meu. Ingerasii mei au grija de mine. Nu-ti face griji, o sa raman aceiasi nebuna neinteleasa, aceiasi fata cu parul valvoi pe care tu il adorai, aceiasi fata simpla si totusi cu gust, aceiasi fata ambitioasa pe care tu o incurajai, aceiasi fata care adora distractia si lucrurile nebunesti. Nu o sa ma schimb niciodata, asa raman! Aceiasi "dulceata de fata" (dulceata pe care tu o adorai la un moment dat)

O sa invat sa traiesc!

miercuri, 9 februarie 2011

Timp...


Fac o perspectivă între trecut şi prezent şi tot ceea ce simt este un gust amar. În trecut aveam prieteni cu care imi petreceam timpul liber, râdeam şi glumeam pânã târziu în noapte, eram fericitã. Doamne, cât îmi e de dor de acele vremuri. Pe atunci încã aveam şi credeam în “prieteni”. Pânã şi o simplã ciocolatã caldã avea alt gust atunci când era bãuta în compania prietenilor, acum e doar un simplu lichid pe care îl beau in diminețile geroase. În trecut mã trezeam în fiecare dimineața cu zâmbetul pe buze. Ştiam ce trebuie sã fac, îmi ştiam “misiunea”, aveam alte orizonturi, acum sunt doar o simplã persoanã cu un suflet gol şi o inimã rãnitã.
Pe atunci trãiam pentru mine, acum trãiesc pentru alții, doar pentru a-i mulțumi pe alții, dar nu pe mine. Eu… eu, am uitat sã zâmbesc. Fericirea a cãpãtat alte dimensiuni, alte culori. Pe atunci, un singur surâs îmi însenina ziua, o simplã mângâiere îmi alina durerea, o simplã mânã intinsã mã salva din marea de nelinişti în care mã afundam. Atunci, totul era mai uşor. Dar acum… acum am aripile tãiate, nu mai pot zbura ca atunci. Acum totul e inutil.
Încã încerc sã mã trezesc din acest coşmar, dar realizez cã tot ceea ce trãiesc e real şi o fac involuntar.
Astãzi, m-am întâlnit fața in fața cu TRECUTUL, l-am tras de guler si i-am cerut socotealã pentru toate clipele frumoase si pentru toate persoanele speciale din viața mea pe care “le-a înghițit” împotriva voinței mele. Aş fi dispusã sã fac un troc cu TRECUTUL, doar pentru o zi din trecut, o zi în care sã fiu fericitã. Dacã aş fi ştiut sã apreciez fiecare persoanã specialã din viața mea şi sã trãiesc fiecare clipã ca şi cum ar fi ultima probabil cã acum nu aş mai fi înconjuratã de atât de multe regrete.
Aştept sã mã întâlnesc cu TIMPUL la o cafea şi sã vorbim. Tot ceea ce vreau de la el e sã mã învețe cum sã profit de fiecare clipã, de fiecare zi astfel încât atunci când voi trage linie sã fiu mulțumitã de ceea ce am trãit.

P.S. E grea uitarea, doare singuratatea. Stiu ca iti pare rau dar nu am puterea de a continua...Doare ca ne-am pierdut.

marți, 8 februarie 2011

O sa fiu bine. Multumesc!

luni, 7 februarie 2011

P.S. Asteapta-ma acolo unde esti acum, impreuna cu ceilalti ingerasi. Voi veni.

duminică, 6 februarie 2011

In memoriam Pianu'...


Nu credeam ca am sa ajung vreodata sa scriu aceste randuri, cel putin nu despre tine. Stiu ca tot ce scriu acum este de prisos atat timp cat tu nu mai esti.
E incredibil sa constat cat de efemere sunt lucrurile pe aceasta lume, si cat de putin dureaza fericirea, fericire ce o gaseam de atatea ori alaturi de tine. Tocmai fericirea asta m-a lasat goala acum.
Cred ca e imposibil sa redau in cuvinte tot ce simt acum cand tocmai o parte din inima mea a murit. Daca pana acum gaseam alinarea in tine, acum unde o sa o mai caut?Trebuia sa se intample asta ca sa ma inveti sa pretuiesc fiecare clipa din zi?
Daca pana acum traiam prin tine, acum cand tu nu mai esti, cum o sa mai traiesc?
Despre tine, as putea spune o multime de lucruri dar nu stiu cat de mult ar intelege cei care nu au trait asta sau cei care nu au fost in preajma noastra in tot timpul asta.
Stii, mi-as dori ca maine, cand ma voi trezi sa pot sa te sun, si sa iti aud vocea, ca acum un an.

Fii ingerul meu si de acolo de unde esti acum!
Multumesc pentru tot timpul acordat.

joi, 3 februarie 2011

vreau sa zambesc din nou...

Eu cred...


Un Certificat de Nastere dovedeste ca ne-am nascut,
Un Certificat de Deces dovedeste ca am murit.
Niste imagini dovedesc ca am trait.
Stai jos. Relaxeaza-te...
Citeste randurile acestea fara graba.

Eu Cred...
Ca numai faptul ca doua persoane se contrariaza
Nu dovedeste ca nu se iubesc
Iar numai faptul ca nu se contrariaza
Nu dovedeste ca se iubesc.

Eu Cred...
Ca nu trebuie sa ne schimbam prietenii
Daca intelegem ca prietenii se schimba

Eu Cred...
Ca indiferent cat de bun este un prieten,
El tot te va rani din cand in cand,
Iar tu trebuie sa-ti ierti prietenii pentru asta.

Eu Cred...
Ca o adevarata prietenie continua sa creasca
Chiar si la distantele cele mai mari.

Eu Cred...
Ca imi ia foarte mult timp
Sa devin persoana care as vrea sa fiu.

Eu Cred...
Ca poti merge in continuare,
Mult timp dupa ce ai crezut ca nu mai poti.

Eu Cred...
Ca suntem responsabili de ceea ce facem
Indiferent de ceea ce simtim.

Eu Cred...
Ca prietenul meu si cu mine
Putem face orice sau nimic
Si totusi sa ne distram de minune.

Eu Cred...
Ca uneori, oamenii de la care te asteptai sa te loveasca
Atunci cand ai cazut,
Vor fi aceia care te vor ajuta sa te ridici.

Eu Cred...
Ca maturitatea are mai mult de a face
Cu genurile de experiente pe care le-ai incercat
Decat cu cate aniversari ai sarbatorit.

Eu Cred...
Ca nu intotdeauna este suficient
Sa fii iertat de ceilalti.
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti.

Eu Cred...
Ca trecutul nostru si cicumstantele
Poate ca au influentat cine suntem acum
Dar numai noi purtam raspunderea pentru cine vom deveni.

Eu Cred...
Ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand un prieten te cheama in ajutor
Vei gasi in tine forta sa-l sustii.